Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ambulatoriu — AMBULATÓRIU, IE, ambulatorii, adj., s.n. 1. adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. 2. s.n. Instituţie medico sanitară în care se acordă bolnavilor asistenţă medicală, fără ca aceştia să fie internaţi în spital. – Din fr.… … Dicționar Român
deambulatoriu — DEAMBULATÓRIU, IE, deambulatorii, adj., s.n. 1. adj. De plimbare, care este în legătură cu plimbarea. 2. s.n. Loc de circulaţie în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice. [pr.: de… … Dicționar Român
externist — externíst s. m., pl. externíşti Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic EXTERNÍST s.m. 1. (Rar) Medic specialist în boli externe. 2. Bolnav aflat în tratament ambulatoriu. [< germ. Externist]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
reionant — REIONÁNT, Ă adj. (arhit.) Radiant. ♢ Stil reionant = variantă a arhitecturii gotice creată în sec. XIII, caracterizată prin numeroase motive ornamentale, cu imense rozase polilobate (polilobat) şi radiante; capelă reionantă = capelă care se… … Dicționar Român
АМБУЛАТОРИЯ — здание самостоятельного лечебно профилактического учреждения для оказания медицинской помощи по основным специальностям приходящим больным и для лечения больных на дому (Болгарский язык; Български) амбулатория (Чешский язык; Čeština) zdravotnické … Строительный словарь
ambulatorio — am·bu·la·tò·rio agg., s.m. 1. agg. TS scient. che riguarda il camminare, che serve per camminare: muscolo ambulatorio 2. agg. BU ambulatoriale 3. s.m. AU locale destinato a visite e cure mediche che non richiedono il ricovero: ambulatorio… … Dizionario italiano
ambulator — AMBULATÓR, OÁRE adj. v. ambulatoriu. Trimis de LauraGellner, 26.02.2009. Sursa: DN … Dicționar Român
policlinic — POLICLÍNIC, Ă, policlinici, ce, s.f., adj. 1. s.f. Instituţie medicală de consultaţii şi de tratament ambulatoriu, organizată teritorial şi pe specialităţi; clădire în care este instalată o astfel de instituţie. 2. adj. De policlinică. – Din fr.… … Dicționar Român
tratament — TRATAMÉNT, tratamente, s.n. 1. Fel de a se purta cu cineva, atitudine, comportare faţă de cineva. 2. Îngrijire medicală; ansamblu de mijloace igienice, dietetice, medicamentoase, balneare, climaterice etc. cu care se tratează o boală; spec. mod,… … Dicționar Român
